luni, 16 iunie 2008

deschid un raw de la camera mea (eos 400d) cu PS CS3, nu prea stiu cam ce pasi ar trebui sa urmez. (Luca Iuriciuc)























Fiind o situatie de interes mai larg am hotarit sa dau aici un raspuns la e-mailul primit pe canal privat. In continuare voi descrie foarte succint pasii de urmat pentru a realiza o procesare. Va propun doua variante. Acest articol trebuie privit ca un tutorial.

Consideratii generale:
Imaginea originala este deosebit de dificil de procesat. Cadrarea orizontala a captat foarte mult spatiu inutil asa ca prin recadrare pierdem un numar important de pixeli. ISO 1600 si lumina foarte prost plasata (de deasupra subiectului) aduce un zgomot de fond important. Subexpunerea imbicseste culorile si mareste zgomotul de fond.
Prima varianta de procesare recurge la utilizarea a doua filtre incarcate in photoshop: noiseware professional de la imageonomic pentru reducerea zgomotului de fond, si Viveza de la Nik Software pentru ajustari speciale, locale. tot aici am folosit stampila si healingul pentru a retusa fundalul. Fundalul trebuie retusat obligatoriu.
Setari generale: Folosim CS4 versiunea beta (la fel si pentru CS3). Prefer sa deschid imaginea prin intermediul Bridge-ului. Setez la preferinte ca doresc sa folosesc CAMERA RAW si pentru formatele JPG si TIF. In CS4 setez preferinta pentru a utiliza CAMERA RAW si pentru JPG iar ca manager de culoare folosesc Euroscale V2. Monitorul meu este calibrat hard cu COLORVISION. Vizualizez imaginile cu FASTSTONE setat sa foloseasca managerul de culoare al monitorului.

Varianta 1 de procesare: Start BRIDGE-se deschide Camera RAW v 4.4.1 (actualizati fisierul, gratis, din situl de la Adobe, daca nu reusiti va dau eu fisierul, la cerere. Fisierul implicit al programului este prea vechi pentru a produce rezultate foarte bune.) - crop - Mai departe trageti de cursoare in ordinea indicata sau scrieti direct cifrele folosite de mine numai pentru aceasta imagine. Bifati Preview pentru a urmari in timp real modificarile. Bifati si debifati preview pentru a vedea prin alternanta ce ati avut si ce aveti. Luam in ordine paginile de la camera raw.
Pagina initiala: Claritate: 100, Contrast: +56, Luminozitate: +86.
Pagina curba tonala: parametrizat; tonuri luminoase inalte: +58, tonuri luminoase: +23, tonuri inchise: +13, tonuri intunecate: +35
Pagina HSL: saturatie: tonuri rosii -63, tonuri portocalii -34, tonuri galbene -19
Luminanta: tonuri rosii +88, tonuri portocalii +33, tonuri galbene +37
Aici putem face doua lucruri: deschidem imaginea sau finalizam. In prima situatie se deschide photoshopul, in a doua se inchide camera raw si oricum se genereaza un fisier tip XMP. Acest fisier va permite, ulterior photoshopului sa deschida fisierul raw cu parametrii setati, asociati fisierului imagine. Prin stergerea acestui fisier procesorul raw va relua de la zero imaginea deschisa.
Alegem optinea din camera raw pentru deschiderea fisierului. Daca deschideti fereasta LEVEL (CTRL + L) si click pe AUTO ve-ti observa ca nu se modifica decit imperceptibil imaginea. Deci am venit cu o ajustare buna a nivelelor din camera raw. (Lucrind veti capata si voi aceasta dexteritate). Retus cu HEALING BRUSH si CLONE STAMP pentru a "calca" fundalul. (O chestiune personala). Reduc zgomotul de fond cu filtrul noiseware profesional de la imageonomic folosind optiunea implicita portret. Exista multe filtre mai mult sau mai putin importante. Nu poti sti nici o data cu care obtii rezultate bune. Uneori folosesc diferentiat mai multe filtre pentru a obtine rezultatul bun. Aplicarea unui filtru cu parametri la maxin, intr-un singur pas produce rezultate proaste. Aplicati filtrele cu parametri redusi de mai multe ori, in gradatii fine. Va oriti cind credeti ca rezultatul e satisfacator. Suprafiltrarea se observa si e mai rau decit a nu aplica un filtru. Cu filtrul VIVEZA plasat pe alb am modificat din cursore, asa cum se vede in imagine, zonele albe din zona selectata. Un filtru foarte putin cunoscut dar foarte interesant si poate fi folosit in scopuri cretive.

Varianta 2 de procesare: Bridge, camera raw. Temperatura de culoare 3400, expunere +1,45, clarity 40,
pagina HSL: saturation reds +25, oranges - 43, Luminance reds +9, orange -2.
Deschidem fisierul. Sintem in photoshop. Voi folosi numai filtre standard ale programului.
Din meniul FILTRE-Dust&Scratches-radius 2- treshold 5 - OK
Din meniul Filtre - Reduce Noise. BASIC-default-strenght 6, preserve details 60, reduce color noise 45, sharpen detailes -25, remove JPEG artifact: activ, ADVANCE-per chanel-red-strenght 10, preserve detailes 0. OK
Din meniul Filtre smart Sharpen-basic amount 30, radius 2,4, more accurate-activ, OK
Din meniul Image-adjustments-variations
retine ALT si click RESET pentru a anula setarile, eventuale, anterioare.
Fine coarse- 1 pas la stinga.
Click Saturation- 1 click pe LESS
Click Shadows- 1 click LIGHTER
Click Highlights- 6 click-uri pe Darker
OK.
Cam asta e.
Daca vrem sa facem printuri este necesar sa ajustam din nou nivele (CTRL+L)
Setam urmatoarele valori pentru linia de INPUT: negru 18, midle 1,08, white 229; pentru linia de output: negru 16 si white 245.
Acest lucru este important pentru a prezerva detalii in negru si alb la printare. Printerele au statiu de culoare mai mic decit monitoarele.

foto stinga sus: fotografie originala. foto dreapta sus: prima varianta de procesare. Foto 1 si 2 din rindul 2 imagini din VIVEZA cu setarile si locul de aplicare a filtrului. Ultima fotografie este varianta 2 de procesare.

Formatul RAW

Nu voi spune decit citeva lucruri esentiale despre formatele fisierelor fotografice sau dedicate salvarii fotografiei ca fisier sub un sistem de operare. Manualele si internetul dezvolta pe larg aceste subiecte.
Important este ca imaginea preluata de la captor, procesata de catre procesorul cu care este dotat fiecare aparat foto digital sa fie depozitata pe suportul de stocare cu cit mai multe informatii, cit mai aproape ce ceea ce percepe ochiul uman.
In acest sens s-au pus la punct mai multe metode de codare binara, sint mai multi algoritmi implementati in sistemele de operare. Se cunosc formatele TIFF, JPEG (JPG), BMP si... multe, multe altele. Dintre toate este considerat formatul universal de salvare TIFF ca format fara pierdere de calitate. Adica ori de cite ori fisierul este deschis, prelucrat, salvat, redeschis... salvat... va rezulta totdeauna un fisier care nu pierde din informatii despre caracteristicele fiecarui pixel. Cu o singura conditie: sa se faca salvari fara compresie. Formatul JPG produce fisiere mult mai mici ca dimensiune pentru ca la salvare vor fi luati in calcul numai pixelii care difera de vecinii lor intr-un procent oarecare. Cu cit compresia este mai mica se vor retine mai multi pixeli, suficienti pentru a avea o imagine acceptata de privitor. La redeschiderea fisierului se va incerca reconstituirea pixelilor nesalvati printr-un procedeu de interpolare. Deci apare o aproximare. Si ori de cite ori se va redeschide un astfel de fisier mai pierdem cite ceva din informatii. De aceea se salveaza JPG numai dupa ce s-au aplicat toate procesarile necesare, dar numai pentru a obtine un fisier de mici dimensiuni, mai usor de portat sau transmis electronic. Daca printati pe o masina de foarte buna calitate acelasi fisier TIF si JPG un ochi educat va observa diferente in defavoarea formatului JPG.
Exista multe aparate de fotografiat digitale care salveaza fisierele si intr-un format propriu fiecarui fabricant considerat format brut - RAW - adica format aritmetic care contine toate informatiile furnizate de procesorul aparatului foto. Conversia in TIF sau JPG executata in interiorul aparatului fotografic este executata cu pierdere de informatii pentru a obtine fisiere mai mici dar in primul rind pentru a scurta durata de procesare marind, astfel, numarul de imagini realizate intr-o secventa de cadre automate, in rafala. In formatul RAW s-a ajuns sa se aloce fiecarei informatii de pe un pixel un numar de 14 biti. Asta presupune o cantitate foarte mare de informatie stocata pentru fiecare pixel. (Daca reprezentam informatia pe 4 biti vom putea reprezenta 2 la puterea 3 informatie. Daca repezentam informatia pe 8 biti vom avea 2 la puterea a 7 a informatie, pentru aceasi data, de aceea noi avem in calculatoare 16,7 miloane de culori daca reprezentam in format RGB pe 8 biti fiecare culoare). Daca salvati fiseierele JPG direct in aparatul fotografic veti avea din start o fotografie cu foarte multa pierdere de informatie, pixelii comasati nu vor mai putea fi reconstituiti niciodata nici macar aproximativ. Dintr-un format RAW totdeauna vei putea reduce numarul de pixel pina la nivelul acceptabil de destinatia pe care o are fotografia. In plus toate firmele serioase vor vinde aparatul foto cu un set de programe printre care si procesoare si convertoare de format brut in formate standard fotografice. Altfel programul photoshop de la adobe sau faststone de la faststone.org vor putea citi si converti formatele brute in diverse formate cu introducerea de anomalii minimale in reprezentarea imaginii (Alte aplicatii se adreseaja strict amatorilor si produc imagini cu mari pierderi).
Tot ceea ce spunem noi aici o spunem pentru cei care doresc sa stocheze imagini cit mai corect captate in vederea procesarilor ulterioare. E suficient sa amintes ca daca voi dori sa redau imaginea pe divershi suporti va trebui sa aplic procesari diferite. De exemplu o fotografie va fi diferit procesata pentru a fi reprodusa la un laborator foto pe hirtie fotografica, altfel pentru un printer cu toner, (diferit pentru XEROX, diferit pentru Minolta) si diferit pentru carton mat, lucios sau hirtie de 80 gr, iar pentru a reproduce o imagine prin tehnici tipografice va trebui sa mai facem si o translare din RGB in CMYK. (Putini sint cei care stiu ca si pe un copiator sau printer cu cerneala cele mai bune rezultate, oricum cu pierdere, se obtin din reprezentarea CMYK).
Din pacate aceste scurte insemnari nu pot inlocui volume intregi care discuta problemele abordate aici, si nici nu pot stinge controversele care inca mai persista in acest domeniu.
Inca se mai poate cumpara, prin comanda una din cele mai bune carti traduse la noi despre fotografia digitala. Merita de cumparat:

Imaginea digitala - compatibil cu Photoshop 6 si 7

de aici


Chiar si cind va exista photoshop 15 aceasta carte ramine importanta.

Pentru intrebari ulterioare si eventual o discutie mai detaliata va rog contactati-ma pe blogul meu sau pe e-mail (mihaicantea@gmail.com). Raspunsurile le veti primi aici.

Fotografia de peisaj - câteva considerente generale

Cam acestea ar fi imaginile care mi-au spus ceva la secţiunea Peisaj. Treizeci de fotografii, dintre care jumătate sunt fie apusuri fie răsărituri de soare. Drept să vă spun, nu mă aşteptam ca această temă să vă creeze dificultăţi de abordare. Asta-mi demonstrează comoditatea de care se dă dovadă atunci când trebuie să ne sculăm cu noaptea-n cap pentru a pleca pe coclauri şi nici răbdarea de a aştepta să se întunece pentru a încerca să prindem o imagine interesantă într-o locaţie dinainte aleasă.
Care ar fi problemele cu care vă confruntaţi la aceste imagini:
1. Probleme de expunere: multe dintre imagini ar fi trebuit (pentru a avea detalii nu numai pe cer, ci şi pe partea de pământ sau clădiri) fotografiate în HDR (de pe trepied, cu trei expuneri diferite-normal, plus una sau două diafragme şi minus una sau două diafragme) şi apoi îmbinate aceste imagini în Photoshop sau cu ajutorul unui program specializat. Mult mai interesante ar fi ieşit!
2. Probleme de prelucrare şi decupare (inclusiv de îndreptarea perspectivei). Nu vreau să mai aprofundez această afirmaţie deoarece iar mă ia de urechi prietenul Mihai. Este drept, câţi fotografi, atâtea prelucrări. Dar la încadrări, la a elimina părţile care nu sunt esenţiale într-o imaginei, care o diluează, ar cam trebui să fie cam toată lumea de acord. La îndreptarea imaginilor care cad spre stânga sau spre dreapta, la fel. Sper ca articolul despre prelucrarea CRW-urilor pe care l-a postat Mihai Cantea să vă ajute foarte mult de acum încolo la prelucrarea imaginilor voastre!...
3. Lipsa de răbdare atunci când fotografiem. Am văzut câteva subiecte care, dacă s-ar fi aşteptat mai mult timp, ar fi putut apărea în cadru elemente noi, care să ajute compoziţional imaginea. Când avem o lumină interesantă trebuie să o exploatăm la maxim. Nu este suficient să tragem două sau trei cadre şi apoi să plecăm. Trebuie să avem răbdare. Lumina respectivă nu o vom mai întâlni curând în acel loc să putem merge să repetăm imaginea pe care tocmai am ratat-o!.
4. Cât intervin în prelucrarea unei imagini de peisaj? Nu este o întrebare retorică. La prezentarea făcută, Dinu Lazăr v-a demonstrat cum, cu ajutorul a câtorva prelucrări simple, se poate da o nouă viaţă unei imagini. Personal, sunt adeptul unor culori foarte vii, forţate chiar (în limitele suportabilului), pentru ca imaginea să ne atragă ochiul. Să spună ceva privitorului. Dar trebuie să avem mare grijă cum facem aceste prelucrări. Să nu rupă imaginea să nu deranjeze prin accentuarea zonelor învecinate. Trebuie să lucrăm foarte mult până să ne obişnuim să facem astfel de prelucrări. Dar... trebuie să muncim!

În final, o menţiune în plus, pentru fotografiile lui Constantin Vlad Radu (ultima), Ioana Leahu (cîmpul cu maci) şi Ioana Chilu (prima imagine)...
Ozolin DUŞA

Fotografii de Constantin Vlad RADU

Fotografii de Alexandru TOMA

Fotografie de Iulia PAŞCANU

Fotografii de Delia NEBUNU

Fotografie de Ioana LEAHU

Fotografii de LAVANA

Fotografii de Adi GÂRNEAŢĂ

Fotografie de Cristian GAFIŢESCU

Fotografii de Adeline FLOREA

Fotografii de Ioana CHILU